- postat de Virgil Andronescu -
- sursa:
http://romaniadindiaspora.ning.com -
- in fotografie NICOLAE STEINHARDT -
Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a “solicitat mult efort”, în el începe să lucreze “trufia”. Cel ce slăbeşte se uită cu “dispreţ” la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul care se căzneşte să scape de păcat, dar “instinctual” i-o ia înainte!”
Ceea ce reuşim ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de “venin”. Banii,care vin spre noi, ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii” ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul, de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci !Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră, nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.
Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii, care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart, este un pacat si o spurcaciune. Nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderare, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie, orice cuvant greu este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "
Autor: NICOLAE STEINHARDT
Braicar-ul nu are nici o problema,brailenii au!Ei sunt cei ignorati...E bine si cu transportatorii privati,unde in microbuzele supraaglomerate,cetatenii stau precum sardelele in conserve.Dar,omul se multumeste cu ce are in lipsa unui transport civilizat pe care ar putea sa-l asigure primaria brailei.Mafie...!?Ce mafie,ati vazut pistoale,lupte martiale si altele specifice mafiotilor?Luptele se dau intre cetatenii ce incomod calatoresc in acest oras.Fiecare dintre noi dam primariei taxele si impozitele aferente vietii pe care o traim.Fiecare vot contaza daca e in interesul cetateanului.Numai ca aici votul lor a contat si nu a contat de ce coloratura politica este.La ultima sedinta a CLM a fost un talmes-balmes,probleme si responsabilitati multe,si de aceea si textul raportului cu privire la programul de restructurare a iesit tare incurcat.Cine l-a gandit se pare ca e un agramat,pardon complexat!Ca si guvernul romaniei,Braicar aplica aceleasi metode de redresare a societatilor de stat:restructurarea si eficientizarea prin trimiterea in somaj a bietilor muncitori.Dar sa ne fereasca Dumnezeu de vorba populara :,,Da Doamne romanului mintea de pe urma''!Eu zica asa,tot din popor:masoara de mai multe ori inainte de a taia o data!Si,de ce sa nu o spunem pe cea dreapta:e buna si o femeie la usa casei,scuze,la usa cabinetului tovarasului primar.Dar ce mai tura-vura,e bine ca totusi CLM-ul isi propune sa imbunatateasca transportul urban din Braila,sa creeze conditii minunate pentru cetatenii concediati de la Braicar.Eu unul,ii multumesc sincer lui Simionesc pentru grija ce ne-o poarta!Iar noi...cersim de lucru din poarta-n poarta,cu C.V.-ul atarnat de gat precum cainele cu jujaul.Sus mafia,jos patria!Braicar-ul sa traiasca. 
